Imi place sa spun ca din fiecare noua calatorie ma intorc imbogatita cu averi invizibile, dar atat de valoroase. La Veliko Tarnovo am descoperit un oras al carui suflet pulsa pe aceeasi frecventa cu a locuitorilor. L-am vazut rece, incarcat de o solemnitate, gravitate, seriozitate, dar in acelasi timp si simplitate specifica popoarelor balcanice. Nu as vrea sa se inteleaga ca nu domneste o frumusete aparte, dar este o frumusete care te duce in tine, care te centreaza. Sunt multe locuri frumoase de vizitat aici, dar o sa vorbesc doar despre unul.

Principala atractie a orasului este Cetatea Tsarevets, inconjurata de ziduri groase, construita in secolul al XII-lea, care a devenit capitala celui de-al doilea Imperiu Bulgar, in urma revoltei organizate de fratii Petru si Asan impotriva Imperiului Bizantin. Din cetate nu au mai ramas decat ruine, insa in varful dealului se afla o biserica din piatra. O biserica ce iti blocheaza mintea. Pentru ca nu ai mai vazut una precum aceasta. Picturile (pe care le poti vedea aici) au fost refacute complet in anii 80 de un pictor bulgar, Teofan Sokerov, despre care am citit acum ca a fost prieten cu Dali, de aici si influenta suprarealista. Dand un search pe Google am constatat cate comentarii negative existau care catalogau reprezentatiile precum blasfemie, figuri grotesti, scene demoniace, un loc ce atrage turistii, desacralizarea bisericii. Tot Google mi-a scos in cale si un interviu cu acest pictor, care de altfel este o persoana vesela, ce-si tine clasele la facultatea de Arte razand tot timpul si care a fost ales sa picteze biserica in urma unui concurs la care au participat mai multi artisti plastici. Cum de o persoana ce zambeste tot timpul raul nu se poate apropia, iar mie mi-au placut foarte mult reprezentatiile grafice, am ramas surprinsa sa vad ca atatia oameni o desconsidera.

Dar mi-am dat seama apoi ca biserica este doar un exemplu. Puteam alege orice altceva ca si reprezentare. Important este mesajul – puterea perceptiei, contrastele pe care le genereaza, realitatea diferita a fiecaruia, cum pentru mine este frumos ceea ce pentru tine nu este, cum fiecare ne conturam singuri lumea in care traim. Ne-o conturam dupa noi si dupa ceea ce este in noi.  Pentru ca tot ce face ea este sa se reflecte ca intr-o oglinda. Iar oglinda nu poate face nimic pentru a atrage soarele. Ea poate doar sa se pastreze curata. Si de indata ce mintea este pregatita, soarele straluceste in ea. Iar locurile incarcate spiritual precum bisericile sunt printre cele mai fidele oglinzi ale noastre.

Asa ca incepe sa-ti pregatesti mintea, iar atunci soarele va straluci.

Primeste articolele pe email!

Abonează-te acum și vei fi notificat pe email de fiecare dată când scriu un nou articol!

Datele tale sunt confidențiale. Te poți dezabona oricând!

The following two tabs change content below.
Andreea
Scriu despre frumos așa cum îl percep în suflet, iubire, culori, fotografie, artă, muzică, călătorii, sport, yoga și nutriție. Pe scurt despre arta fericirii în prezent. Alături de Bogdan am fondat Școala Iubirii, o comunitate spirituală în cadrul căreia predăm tehnicii prin care oamenii se pot descoperi pe sine, pot învăța să fie fericiți și să trăiască într-o permanentă stare de armonie. Te invit la yoga la noul nostru centru Tummo Reiki în fiecare luni, miercuri și vineri de la ora 19.00 și în taberele spirituale pe care le organizăm. Poți descărca acum și primul volum de Hatha Yoga Ilustrată.