La inceputul lunii postam o poza cu una din culorile mele preferate… octombrie. O presimtire probabil, nu mi-a placut prea mult toamna vreodata pana acum, dar anul acesta toate gandurile si convingerile mele au fost zdruncinate si reasezate. Am invatat ca viata tocmai de aceea este atat de frumoasa, pentru ca mereu te surprinde in cele mai placute si neplacute, dar tot placute de fapt moduri cu putinta. Asa ca anul acesta m-am indragostit de toamna in fiecare weekend din ce in ce mai mult. Si de Romania mea draga, pe care nu am cunoscut-o vreodata astfel.

10456805_847180291972702_5918437248693897590_n

Am inceput cu Harghita, la Izvoare, unde timpul parca s-a oprit in loc si am intrat intr-o lume de poveste. Peisajele, miile de nuante caramazii, casutele sasesti, dealurile, drumurile serpuite m-au transpus intr-un mare ocean de liniste. Am ajuns intr-un loc unde am inteles pentru prima data ce este spatiul, o mare de frumusete unde m-am jucat cu caprioarele, am stat la panda dupa mufloni, am admirat un cerb carpatin, m-am jucat in coama unui calut islandez si m-am cufundat in linistea pe care o poate ascunde Romania.

Apoi am invatat ca timpul curge de fiecare altfel, in functie de perceptia noastra. Am urcat pe Transbucegi, un drum relativ nou, unde din nou privelistele iti taie rasuflarea, ce urca pana la Piatra Arsa, iar de acolo pe jos in 30 de minute poti ajunge la Sfinx. Pe masura ce am urcat nu mi-am dat seama, de abia ulterior am simtit ca intr-adevar acolo curge cea mai frumoasa muzica, atunci cand accesezi tacerea si ramai sa asculti vantul, aerul, norii, florile, sufletul naturii. Am fost apoi la Castelul Cantacuzino, unde exact in momentul in care am pasit pe terasa soarele a inceput sa imbratiseze muntele ascunzandu-se incet, incet in spatele lui, catre apus.

In a treia calatorie am mers cu focul la Vulcanii Noroiosi. Si pentru ca focul curata tot in jurul sau si te mai si arde pentru ca mai apoi sa-ti lase sufletul pur, alunecarile prin noroi nu au fost excluse din ecuatie. Am privit vulcanii cum respirau, cum se contractau pentru ca apoi sa se reverse printr-o bula de noroi, unii mai jucausi, altii mai reci si mai inchisi, fiecare cu sufletul si gandurile sale. La cativa kilometri de vulcani incepe un drum serpuit prin padure, unde culorile te arunca intr-o alta dimensiune, la capatul caruia se gaseste o tabara de sculptura, unde timp de 16 ani se strangeau sculptori lasand in poienite cele mai frumoase statui. Sunt locuri incarcate de cea mai frumoasa energie, locuri in care intri instant intr-o stare de liniste si pace, care ramane cu tine intreaga saptamana de dupa.

Ultima saptamana a fost poate cea mai frumoasa, am plecat din nou in timp, pe Transfagarasean, cu o saptamana inainte de a se inchide. A fost o calatorie deasupra norilor, i-am privit asa jucausi cum urcau si coborau odata cu drumul, cum intr-o secunda acopereau lacul Balea, iar cand intorceai privirea disparusera deja. In momentul in care am ajuns la Balea si apoi am inceput coborarea am simtit cum tot mai mult coboram in mine. Pentru ca nu-i asa ca cea mai importanta calatorie in viata este de fapt cea interioara. Drumul a oprit apoi inainte de Sibiu la Palatul Bruckenthal, un fel de reminescenta a domeniului de la Zabala, tot palat, tot pentru a merge inapoi in timp, tot o lume a printeselor.

Este plina Romania de astfel de locuri magice, insa magia pentru fiecare are alta culoare si alta sclipire si ea nu poate fi transpusa in cuvinte, in imagini, poate fi doar experimentata. Si da, exista un secret pentru a le gasi pe toate asa. Pe care la un moment il vom spune. Pentru ca trairile sunt prea frumoase pentru a nu fi impartasite 🙂

Mai multe poze si filmulete de pe drum am pus pe Instagram, ma gasiti aici @andreealada

Primeste articolele pe email!

Abonează-te acum și vei fi notificat pe email de fiecare dată când scriu un nou articol!

I agree to have my personal information transfered to Mad Mimi ( more information )

Datele tale sunt confidențiale. Te poți dezabona oricând!

The following two tabs change content below.
Andreea
Scriu despre frumos așa cum îl percep în suflet, iubire, culori, fotografie, artă, muzică, călătorii, sport, yoga și nutriție. Pe scurt despre arta fericirii în prezent. Alături de Bogdan am fondat Școala Iubirii, o comunitate spirituală în cadrul căreia predăm tehnicii prin care oamenii se pot descoperi pe sine, pot învăța să fie fericiți și să trăiască într-o permanentă stare de armonie. Te invit la yoga la noul nostru centru Tummo Reiki în fiecare luni, miercuri și vineri de la ora 19.00 și în taberele spirituale pe care le organizăm. Poți descărca acum și primul volum de Hatha Yoga Ilustrată.