By De saptamana trecuta tot trag de mine sa scriu despre muzica, despre infuzia cu muzica adevarata, cu acorduri vii, ce umplu spatiile de substanta, emotie si fac fiinta sa danseze inauntrul ei.
Nu te trec fiori atunci cand simti stropi de sunete ce te inunda, iti fac sufletul sa vibreze, stropi de sunete de pian, vioara, chitara si voci ce te poarta dincolo de noi si te fac sa simti ca traiesti eternitatea pentru o clipa? Apoi inchizi ochii si gandurile dispar cu intunericul. Iar fiecare cuvant al interpretului este dictat de stropul instrumental.
Astfel de momente le asociez cu scenele de dragoste pure si inocente, cu varfurile degetelor ce se plimba lin pe pielea asudata, sunt cateva note, care emana bunatate, care te infioara, te fac sa tresari, sa-ti fie groaznic de frig si sa ingheti intr-un final. O stare asociata cu relaxarea deplina, corpul te abandoneaza, ramanand doar substanta.
Scena de dragoste poate continua la infinit, ne putem juca oricat, simtindu-i privirea mangaindu-te, mana cum iti da parul dupa ureche, buzele cum saruta coltul ochiului, cum simti vibratiile, se opreste in eter, apoi porneste din nou, asa cum se succed si notele, si rasuflarea asemenea, devine sacadata, capul se lasa intr-o parte, parfumul se fluidizeaza, danseaza prin aer, face dragoste cu moleculele de aer, te imbie, buzele se apropie, gusta, ard, iau foc, indura, se opresc la genunchi, la pernunta de sub genunchi, aluneca si tot aluneca…
Gandurile se joaca acum, melodia se tot repeta, iar noi nu ne mai oprim din tremurat. Si nu… nu din cauza lui/ei… hai sa mergem in profunzimea lucrurilor…
Intrebarea primordiala se pune asa:
Oare cum e sa faci dragoste cu muzica… si cu stropii de sunete? Te-ai intrebat vreodata?
Muzica e un act de eliberare pentru artisti, printre putinele activitati care te absoarbe intru-totul, care iti acapareaza mintea, ti-o goleste si te transforma. Toate gandurile dispar in momentul in care apare actul interpretarii, si cat de greu e oare sa ne golim mintea de infinitele ganduri care misca cu viteza luminii.
Cat de greu este ne daruim clipei de acum?
—
Revenind acum cu picioarele pe pamant, in lumea aceasta mult prea reala, gandurile de mai sus au plecat de la infuzia cu muzica prea frumoasa ascultata in ultima perioada. Atunci cand cauti, doresti, lucrurile vin spre tine. Am descoperit o gasca de baieti si fete, atat de frumosi toti, talentati, dedicati, la fel de oameni ca si noi, care canta mi-nu-nat. Din voce, chitara si percutie. Toti la fel de special.
Se numesc Andrei Chermeleu, Robert Patai, Bogdan Ionescu, Gabriel Balasa, Stela si Anca. Mi-ar placea tare mult sa-i vada mai multa lume, sa-i asculte si sa-i aplaude.
Pana atunci ii ascultam aici si in Log Out. Pe youtube ii mai gasiti si sub numele de Colors in Stereo.
Cu Robert Patai nu gasesc nimic pe youtube, dar face un show incredibil. Si sigur il stiti de la Vocea Romaniei.
S-ar putea sa-ti placa si...
Andreea
Latest posts by Andreea (see all)
- 10 ritualuri de seară pentru a înlătura stările de anxietate - February 9, 2018
- Top 7 obiceiuri care îți antrenează creierul pentru a face mai mulți bani! - February 5, 2018
- Tot ce nu știai despre teoria reîncarnării - February 1, 2018
- Top 10 filme inspiraționale din 2017 pe care trebuie să le vezi în 2018 - January 29, 2018
- Practică aceste 9 poziții de Yoga pentru a-ți ajuta șoldurile - January 29, 2018
