By 
Cuvântul ”Karma” aproape că a intrat în vocaularul nostru de zi cu zi, îl folosim pentru a nominaliza orice acțiune care se produce în urma unei alteia anterioare care o determină pe următoarea. Ne imaginăm viața precum o cutie în care se strâng bile albe când facem o acțiune bună și bile negre când acțiunile sunt negative, iar karma este forța universului pe baza căreia este construit algoritmul a ceea ce iese și intră în cutie. Însă karma este un concept mult mai complex și în ciuda răspândirii acesteia, karma este de multe ori neînțeleasă și folosită drept pretext pentru a explica ceea ce se petrece în jurul nostru.
Ce este Karma?
În Bhagavad Gita (unul dintre textele care vorbește despre karma), există referetințe la ceea ce se numește atingere stării de ”moksha”, care înseamnă eliberarea de ciclurile reîncarnărilor. Cu alte cuvinte o stare de transcendență și libertate față de lumea pe care o cunoaștem. Este o stare de extaz continuu care poate fi atinsă doar în urmă eliberării din mrejele Karmei. Odată ce ajungem în acel punct, sinele nostru interior poate trăi noi experiențe, mai presus de reîncarnare.
Conform filosofiei hiduse, singura activitate mai presus de acțiunile dezinterasate făcute pentru ajutorarea altora, este căutarea și cultivarea cunoașterii spirtuale, contemplației și adevărului.
”Principiul Karmei susține că experiențele individului, bazate pe acțiunile întreprinse de-a lungul vieții, se imprimă în corpul subtil, care are nevoie să posede o structură organizată a energiei și stării mentale, prin care se va deplasa în diferite locuri pentru reîncarnare. Principiul Karmei este bazat pe conceptul fudamental că faptele de astăzi creionează viitorul omului.” Paramahamsa Tewari (sursa)
Ideea centrală este că de fiecare dată când întreprindem o acțiune o cauză este creată care va avea efecte corespunzătoare. Astfel Karma se traduce prin acțiune sau faptă, dar conține în același timp și gândurile și intențiile, iar principiul după care se ghidează ne spune foarte clar că universul ne va răspunde în această viață sau următoarea. Acțiunile au consecințe, și la fel și gândurile.
De ce spuneam că este înțeleasă greșit karma? Pentru că oamenii cataloghează acțiunile în bune sau rele, iar asta înseamnă dualitate, polaritatea opusă a transcendenței, unde există doar unitate. Oamenii pot să considere o experiență bună ceea ce este perceput drept o experiență negativă. Adevărul este că acestea toate sunt experiențe, evenimente neutre, indiferent de cum le percepem sau catalogăm noi. Putem fie să le considerăm experiențe neutre și să învățăm din ele, să ne eliberăm de karmă sau putem să continuăm să le vedem ca bune sau rele, fără să mergem mai departe.
Filosofiile indiene cum este jainismul consideră Karma particule invizibile de materie care există peste tot în jurul nostru. Sufletul atrage karma în funcție de acțiuni și anume de fiecare dată când ne enervăm atragem karmă negativă, energie negativă. Aceste karme formează straturi peste straturi, până ce noi nu mai reușim să ne atingem potențialul și să ne vedem sufletul.
Obiectivul nostru ar trebui să fie eliberarea de karmă, iar acest lucru se poate realiza când atingem starea de transcendență, iar acțiunile noastre sunt mereu în conformitate cu adevărul și divinitatea. Odată eliberați de karmă, după ce plecăm din corpul fizic noi înșine suntem cei care alegem dacă dorim să ne reîncarnăm sau nu, dacă dorim să trăim în lumea zeilor sau să revenim pe pământ să-i ajutăm și pe ceilalți să se elibereze.
Karma Yoga
Karma vorbește despre acțiune. În hinduism este considerat că mințile purificate sunt cele care pot practica jinana yoga, cunoscută drept yoga cunoașterii. Această căutare a adevărului divin, contemplației este superioară practicării karma yoga, care presupune practicarea faptelor bune fără a aștepta nimic în schimb, actelor de voluntariat, dezinteresate), deși ambele duc către aceeași destinație.
Karma yoga are în vedere practicarea faptelor care aduc beneficii planetei, oamenilor, acte care pleacă din inimă și sunt destinate celorlalți. Trebuie să reținem acest lucru și să nu confundăm cu faptele care ne fac bine nouă, în urmă cărora se așteaptă recompense sau atingerea unui anumit obiectiv, să fim admirați de ceilalți etc.
Diferența dintre Karma autentică și folosirea ei astăzi
Acum ne referim la karmă doar din perspectiva că primim ce merităm și realizarea de fapte bune ne va aduce lucruri bune. Este adevărat că faptele bune pot avea roade bune, la fel cum cele rele dau roade proaste, însă karma nu trebuie privită ca o consecință a faptelor negative. Karma înseamnă învățarea din experiențe, și nu efectele acțiunile negative. Atenția ar trebui îndreptată spre atingerea împlinirii personale în urma rezultatelor faptelor, chiar dacă nu suntem conștienți, sufletul evoluează constant.
Karma reprezintă oportunitatea de a evolua. Dacă vezi pe cineva care suferă, iar apoi agresorul are de suferit de asemena nu putem arăta cu degetul și să spunem că este karma și că primesc ceea ce merită. Karma este o energie acumulată, care nu poate fi judecată sau învinuită. Pe de altă parte dacă vei cădea în capcana că faptele bune aduc lucruri bune, intri în contradicție cu Karma. De ce? Pentru că prin definiție karma înseamnă realizarea de acte neinteresate din inimă, fără a aștepta vreo recompensă. Dacă acționezi pozitiv pentru a te vedea ceilalți, pentru a urca pe treapta profesională, de fapt îți acumulezi și mai multă karmă. Karma pune preț pe intenție și pe motivele din spatele acțiunilor.
8 lecții mai puțin cunoscute despre Karmă
1. Legea umilinței spune că nu vei schimba niciodată nimic dacă refuzi acceptarea. Dacă vezi opoziția ca dușmanul tău, pur și simplu nu ești concetrat pe nivelul superior al existenței.
2. Legea creației spune că viața nu se petrece pur și simplu, este nevoie de implicarea ta, iar ceea ce ne înconjoară ne dă indicii asupra stării noastre interioare.
3. Legea evoluției spune că dacă vrei să crești spiritual, este nevoie de schimbarea noastră, nu a celor din jur. Fertilizatorl este în noi, nu în afara noastră.
4. Legea responsabilității spne că dacă ceva este greșit în viața ta, ceva este în neregulă cu tine. Ce ne înconjoară sunt doar oglinzi ale noastre.
5. Legea conexiunii spune că totul în univers este interconectat. Așa cum piciorul stâng este conectat de dreptul pentru a face următorul pas, la fel trecut, prezentul și viitorul se află într-o permanentă legătură.
6. Legea dăruirii spune că tot ceea ce oferi primești. Dacă îți ții brațele încrucișate și ușile închise, totul în jurul tău se va închide.
7. Legea concetrării spune că nu te poți gândi la două lucruri în același timp, așa că data viitoare când asculți pe cineva fi atent la ceea ce spune și nu te gândi la ceea ce crezi tu că spune.
8. Legea prezenței spune că important să ne uităm la trecut pentru a înțelege unde ne îndreptăm, dar la fel de important este să fim prezenți în viața noastră acum.
Sursă foto: Marcel Christ
Andreea
Latest posts by Andreea (see all)
- 10 ritualuri de seară pentru a înlătura stările de anxietate - February 9, 2018
- Top 7 obiceiuri care îți antrenează creierul pentru a face mai mulți bani! - February 5, 2018
- Tot ce nu știai despre teoria reîncarnării - February 1, 2018
- Top 10 filme inspiraționale din 2017 pe care trebuie să le vezi în 2018 - January 29, 2018
- Practică aceste 9 poziții de Yoga pentru a-ți ajuta șoldurile - January 29, 2018
