Am mai spus eu, atunci cand am ceva in minte pana nu-l revars pe hartie, nu-mi da pace si nici nu vin alte ganduri in loc. Iar eu, dupa ce asimilez povata, simt ca de fapt ce scriu nici nu mai e pentru mine si atunci cu si mai mare drag sting lumina, apas play si incep sa le las sa vina asa cum vor ele… gandurile.

Duminica am trait asa un sentiment de expansiune, de contopire cu natura, mintea s-a oprit si printre doua ganduri am constientizat ca retraiam fix starea de indragosteala, acea gratie care vine in primele saptamani, acea pace si liniste si zambet care-ti inunda tot chipul. Si atunci m-am gandit? Pai oare n-ar vrea cu totii sa traiasca in aceasta stare vesnic? Intr-un mare ocean de fericire, dimineata, la pranz si seara sa faca baie in dragoste?

In acele momente magice de inceput, energiile noastre incep sa se joace, inimile noastre sa se apropie, uneori atat de mult incat cuvintele se pierd, se dizolva. Nu mai avem nevoie de ele. Inimile stiu sa-si vorbeasca altfel. Acolo e o stare de gratie care ne pune gandurile in slow motion, le dizolva si pe ele. Apoi pe masura ce inaintam in relatie, tensiunea care ne mentinea mintea blocata se reduce, inimile se departeaza si ele si apare ego-ul, cuvintele, din ce in ce mai apasate. Clasic, nu?

Dar daca in momentele in care ai simti ca inima ti se indeparteaza l-ai atinge pe celalalt si ai incepe sa emiti ai recrea tensiunea. Iti spuneam data trecuta ca mainile-s prelungirile inimii, prin ele transmiti cel mai bine. Nu conteaza daca in acest moment nu intelegi cum poti sa emiti. Daca o sa-ti doresti intr-atat de mult vei gasi pe cineva care sa te invete. Primordiala este insa intentia. Imagineaza-ti cum din inima ta pleaca raze de soare care-i mangaie trupul celuilalt, iar apoi odihneste-ti palma pe pieptul lui/ ei. Vezi ce se intampla doar. Poate e greu a crede, dar pana la urma e chiar logic: daca zi de zi vei sadi cate o floare la picioarele celuilalt, ii vei da soare si o vei uda, la un moment dat te vei bucura de cea mai frumoasa gradina.

Iar in final sa stii ca important este ceea ce ai oferit tu. Mai putin ceea ce primesti. Pentru ca oricum primesti pe masura actiunilor si meritelor tale. Si cu cat oferi mai mult celorlalti de fapt tot pentru tine e.

Asa ca data viitoare cand te vei intreba de ce nu a aparut inca Fat Frumos pe-un cal inaripat,  de ce e plin orasul doar de fete/ baieti de proasta calitate, de ce-s trist/a, de ce nu am succes pe plan profesional, raspunsul e in 90% din cazuri acelasi: spectrul tau emisie e blocat, altfel spus nu iubesti.

Iar iubirea nu e doar pentru celalalt, iubirea e pentru tot. Si nu, nu-l iubesc pe el, ea, parinti, copii, prieteni, lucruri, animale, natura, in mod diferit, energia e aceeasi de fiecare data, doar la intensitati diferite, iar locul in care te translateaza ea e iti da acea stare asemanatoare cu cea de indragosteala, cu oceanul de fericire. Doar sa nu uiti: si aceea tot o iluzie e.

Primeste articolele pe email!

Abonează-te acum și vei fi notificat pe email de fiecare dată când scriu un nou articol!

Datele tale sunt confidențiale. Te poți dezabona oricând!

The following two tabs change content below.
Andreea
Scriu despre frumos așa cum îl percep în suflet, iubire, culori, fotografie, artă, muzică, călătorii, sport, yoga și nutriție. Pe scurt despre arta fericirii în prezent. Alături de Bogdan am fondat Școala Iubirii, o comunitate spirituală în cadrul căreia predăm tehnicii prin care oamenii se pot descoperi pe sine, pot învăța să fie fericiți și să trăiască într-o permanentă stare de armonie. Te invit la yoga la noul nostru centru Tummo Reiki în fiecare luni, miercuri și vineri de la ora 19.00 și în taberele spirituale pe care le organizăm. Poți descărca acum și primul volum de Hatha Yoga Ilustrată.